Aplicatii:

• Investigatii depozite de deseuri;

• Localizare si monitorizare migarare contaminanti (levigat);

• Localizare si monitorizare ape subterane poluate;

• Determinare roca de baza;

• Determinare doline/fenomene carstice/galerii subterane etc.;

• Harti stratigrafice;

• Localizare canale ingropate;

• Punere in evidenta zacaminte de minereuri utile;

• Detectie fisuri, falii si galerii miniere;

• Evaluari alunecari de teren, plan alunecare;

• Detectie fundatii ingropate;

• Detectie acvifer (apa freatica)/adancimea apei freatice; 

• Studii detectie infiltratii;

• Tomografie electrica de sonda - cross-borehole tomography;

• Evaluari acvifere;

• Evaluari coroziune soluri.

Principiul metodei 

Proprietatile geoelectrice ale terenului variaza in functie de tipurile de soluri, prezenta si nivelul de saturatie al fluidelor, precum si de prezenta obiectelor ingropate. Masuratorile geoelectrice cauta sa descrie distributia acestor proprietati geoelectrice in functie de adancime si distanta orizontala. Tehnica geoelectrica cel mai frecvent utilizata este tomografia geoelectrica - Electrical Resistivity Imaging - ERI (sau Electrical Resistivity Tomography - ERT). Masuratorile de rezistivitati constau in inducerea unui curent electric in subsol, prin intermediul a doi electrozi (electrozi de curent) ce se introduc in teren. Trecerea curentului prin sol stabileste o distributie de potential electric. Diferenta de potential dintre doi electrozi (electrozi de potential) este exprimata in Volt. Folosind legea lui Ohm, aceasta tensiune poate fi transformata in citiri de rezistivitate a solului intre cei doi electrozi de potential. Pentru a construi o imagine in sectiune transversala a rezistivitatii solului, un sir de electrozi conectati este dispus de-a lungul unei linii drepte, cu o interdistanta "a" intre electrozi. Odata masurata rezistivitatea terenului pentru un set de patru electrozi, urmatorul set de patru electrozi este automat selectat si o a doua masuratoare este inregistrata. Acest proces este repetat pana cand se ajunge la capatul liniei de masura. Linia este apoi remasurata cu o interdistanta intre electrozi "2a", "3a", "4a" etc. Fiecare crestere a distantei dintre electrozii de masura mareste adancimea de investigatie. Valorile de rezistivitate masurate sunt convertite la valori de rezistivitate aparenta (in ohm-m), care pot fi apoi folosite pentru a modela distributia reala de rezistivitate in teren.